← Înapoi în colecțieCuprinsul poeziilor ↗︎

Poezia 215 · 10.03.2019

pânda de la 12 ani

… pândesc de aici de lângă micile smocuri de iarbă, bucăți de lemn, pietricele în nisip, rog mușcatele ferestrelor tale să ceară apă cât mai curând, poate că mama ta te va trimite afară să cumperi ceva sare, știu că mereu ieși pe ușa din spate, poate că s-a terminat programul mașinii de spălat si vei ieși cu mâinile reci să întinzi rufe, rog soarele să ceară fruntea ta boltită, vreau, merit să te văd azi o dată, nici de esti răcită cu temperatură nu-mi pasă, ieși din casă,rog măcar perdeaua să se miște puțin, așa voi ști că sunt aici, cu o bucată de pâine să ieși sa-l strigi pe câine, legănand poalele rochiței, genunchii albi ca două insule calcaroase, seara să văd cum sunt când la fereastra ta se aprinde lumina si începi să dansezi cu brațele prin aer, încet, foarte încet, de parca ai dansa în camera ta ca într-un borcan plin cu miere și ți s-ar părea greu să îți faci loc, acum pândesc, nimic mai de folos mie nu-i de făcut.

Publicat inițial pe Poezie.ro · 10.03.2019

Apreciază poezia

Nicio apreciere încă

Alege de la 1 la 5 stele

Poți aprecia această poezie o singură dată. Poți schimba numărul de stele sau retrage aprecierea oricând. Browserul reține aprecierea ta, fără să fie nevoie de un cont.

COMENTARII

Gânduri de la cititori

Lasă un comentariu

Comentariile sunt publicate după aprobare. Numele și comentariul vor fi publice; adresa de e-mail nu va fi afișată.

Se încarcă verificarea Cloudflare…