pe timp de pace
Bine că nu trăim pe timp de război!
așa te pot visa în siguranță măcar,
cu mâncarea pe foc, sau punând nasturi.
Bine măcar că cineva mai ține cu noi
din regnul chiriașilor sau arendașilor
de cărți și bunăvoință.
N-o să înțeleg niciodată de ce cresc munți
acolo unde-i pământ nisipos și nu-i iarbă,
pot însă s-adopt un pisic șchiop pe care-l știu
și fericire deplină ca un nour pastelat.
Cunosc toate culorile și ceva geometrie
dincolo de toate poți să-mi fii soție
măcar atât.
Publicat inițial pe Poezie.ro · 29.11.2009
Lasă un comentariu