din ce in ce mai mic
…descopăr un sertar unde se dansează
unde apa rotește cerul in vivace molto.
în orașul meu poți să vii goală
la mine la grădină se face plinul,
poți inventaria fiecare suflare,
iubindu-te o să scriu pe furate
despre toate cele cu tine
împletite sau despletite.
O să mă feresc ca tâlharul,
așteptând să scoți ceva alb
din lada ta de zestre, o să plouă
o să te adăpostesc în palmele casei.
Peste dreptunghiul acela de fereastră
cu părul tău neliniștit o să-mi cânți
prin piela ta o să mă dansezi toată după-amiaza
șoptit numai, în orașul meu
poți sa vii cu rochia pe care n-o știu
încântată de cunoștință lumea mea mică va scrie,
tu o să-ți lași clavicula un pic tremurată
ea o să-ți dăruiască o maree, chit pe chit.
Publicat inițial pe Poezie.ro · 08.01.2010
Lasă un comentariu