nu știu, eram mai mic

Lui Nino Stratan

… pe poetul acela surâzător nu l-am cunoscut,
eram mic, mă jucam cu papură,
tubermane, tunuri cu carbid, am auzit
că și-ar fi proptit inima într-un cuțit să stea mai bine,
nu stiu, jucam rațele și vânătorii,
ulii și porumbeii, am auzit că și el se juca mult,
râdea, scria poezii vesele, bucuroase, nu stiu,
eram mic, jucam castelul, fotbal,
alergam și făceam ca ambulanța, nino, nino,
până într-o zi când a venit chiar ambulanța,
și l-au luat pe poetul acela surâzător, căruia
prietenii îi spuneau Nino, Nino, Nino,
de la el de pe sârmă odată
vântul a luat o cămașă, cu flori albastre și galbene
și mi-a dat-o mie s-o port mai târziu,
îmi place cămașa lui Nino, Nino, Nino…