← Înapoi în colecțieCuprinsul poeziilor ↗︎

Poezia 174 · 12.07.2016

poema de ricardo quaresma

din best of…

când eram copil de la 9 ani,
jucam fotbal pe unde apucam, ambițios,
cu picioarele, cu mâinile, cu dinții,
însa seara mâncam, nu mâncam,
îmi făceam rugăciunea,

"Doamne să îmi dai și mie când voi fi mare
o cosânzeana să mă bucur de ea
și ea să se bucure de fieare gol al meu,
amin,
când mă voi retrage, să mă ocup toată viața
cu gâdilatul fetelor mele cele două
și al mamei lor, cu nimic altceva,
amin.

Publicat inițial pe Poezie.ro · 12.07.2016

Apreciază poezia

Nicio apreciere încă

Alege de la 1 la 5 stele

Poți aprecia această poezie o singură dată. Poți schimba numărul de stele sau retrage aprecierea oricând. Browserul reține aprecierea ta, fără să fie nevoie de un cont.

COMENTARII

Gânduri de la cititori

Lasă un comentariu

Comentariile sunt publicate după aprobare. Numele și comentariul vor fi publice; adresa de e-mail nu va fi afișată.

Se încarcă verificarea Cloudflare…