la vânătoare după frumosul silențios

doar un poem

… acolo cat vedeți cu ochii,
în sălbăticiunea aceea
de deasupra norilor pâcloși,
trăiește un bărbat tânăr,
puțini oameni l-au văzut,
toți spun că doarme la soare
ca un lup sătul,
acolo jos cât vedeți cu ochii,
pe întinderile acelea ar trebui să fie,
singura lui fotografie
îl reprezintă sub un clopot mic
pe un vârf cu biserică mică
lângă mușuroiul de furnici,
poate să-l găsim,
când îl striga ea în striga Gaspar,
cât vedeți cu ochii,
în ochiul acela de pustietate
acolo trebuie să-l găsim
pe fostul Gaspar Gaitan,
sunt dovezi, pasul lui
e un descântec îndrăgostibil,
legenda spune că dacă
vei merge potrivit pe poteca lui
îți va aduce în cale numai bucurii,
spun cei ce cred că l-au văzut,
că face baie prin văgăuni
și pielea lui e mereu curată
mirosind a izvoare,
bărbatul acela gândiți-vă
îl putem găsi dacă avem noroc
numai să îndesăm cât mai multe săgeți
în tolbe.