poem mai mic

despre rochiile tale mereu răsfoite,
răsfirate într-un oraș străin
care arată cu degetul cât pot fi de singur
cum barba mea țepoasă nu te mai zgârie
și ochii mi se oglindesc în culori nefirești
din dor de tine cumpăr rujuri și ojă
și le atârn unde să le pot vedea
oricât de mic ar fi poemul acesta
e totuși dovada mea că te iubesc.